Victor Ciutacu: A fost odata un tonomat

Ajuns la 40 de ani, Victor Ciutacu a atins virsta marilor revolte adolescentine. Nu a inceput sa caute pustoaice prin cluburi, in schimb a inceput sa asculte rock si sa se gindeasca la o schimbare de macaz profesionala.

PLAYBOY: Ce te faci, Victore, ca nu mai esti tinta preferata a ocarei lui Traian Basescu? Mai poti dormi noaptea?
VICTOR CIUTACU: Cred ca o sa revin. Dar dorm noaptea bine si cind sint, si cind nu sint, sa stii! Cum, in clipa in care vorbim, tocmai ne anunta domnul Boc ca statul trebuie sa restringa drepturile democratice ale unor oameni ca sa apere ordinea publica si siguranta nationala, ma astept ca, in urmatoarea faza, sa se dea o hotarire de guvern cum ca n-avem voie sa ne stringem mai mult de trei. Dat fiind ca o sa chem patru in prima emisiune, banuiesc ca o sa ajung iar tinta ocarei lui. Ma cert de prea multi ani cu Traian Basescu ca sa bag in seama mitocaniile lui ori absenta lor. Avem o relatie fructuoasa care dureaza de prin `96. Sintem in 2010, cred ca, la un moment dat, ar trebui sa se termine si povestea asta.

PLAYBOY: A reusit sa-ti inchida gura?
CIUTACU: Nu. A incercat, de foarte multe ori, inclusiv cu lovituri sub centura si presiuni de tip mafiot la adresa familiei. Banuiesc ca se mai straduieste. O sa constat, in lumina noilor declaratii ale premierului Boc, ca sint un pericol pentru ordinea publica si pentru siguranta statului, si-atunci o sa am parte, poate, si de mascati.

PLAYBOY: Injuri urit, cind injuri?
CIUTACU: Foarte urit! Am un limbaj de carutas. Si pot sa-njur vreo douazeci de minute fara sa ma opresc. Am crescut, totusi, in cartierul muncitoresc al orasului Sinaia, pe buza stadionului. Dintr-o familie de parinti intelectuali, adevarat, dar din educatia carora eu mi-am luat ce mi-a convenit.

PLAYBOY: Mai sint politicienii bolnavi deaparut la televizor?
CIUTACU: Sint, sint. Noi din asta traim, din dileala politicianului roman de a aparea la televizor. Pentru televiziuni, e un mare avantaj, pentru ca au invitati buluc cu cheltuieli minime spre gratis.

PLAYBOY: Mai rezista Elena Udrea la tavaleala? De ce adori sa o chinui?
CIUTACU: Daca exista un lucru care sa-mi placa la Elena Udrea, tocmai asta e: ca rezista la tavaleala. Altul, in locul ei, isi zbura creierii. Bine, cu protectia asigurata de Traian Basescu e mult mai usor sa rezisti atacurilor. Nu-mi place Elena Udrea. Nu-mi place nici ca femeie Elena Udrea. Nu mi se pare nici macar interesanta. N-am nici atractie fata de ea, n-am nici macar repulsie. Imi provoaca, uneori, un mare sentiment de sila. Atit. I-am scris vreo trei scrisori pe blog. Primul, in care am facut-o in toate felurile, inclusiv taranca, a fost devastator. A devenit hit pe net, circula ca la balamuc. A vrut sa ma dea in judeacata atunci, dar a renuntat pentru ca i-a spus un foarte bun avocat ca n-are nici o sansa sa cistige.

PLAYBOY: Esti un tip care asculta U2, Joe Dassin, Leonard Cohen...
CIUTACU: Ascult si Falco, si Duran Duran, si Pet Shop Boys, dar nu programatic. Dupa concertul AC/DC, am constatat ca pot sa ascult si rockareala. M-a dus fiu-miu, care a ascultat ani de zile muzica de negri, dar brusc, cind s-a mutat de la un after-school la altul, a trecut pe Metallica, Slayer, Pantera etc. "Iti place, tarane, iti place? Ziceai ca nu esti cu rockerii...", ma intreba la AC/DC. E la virsta revoltelor, are 13 ani.

Interviu de Ramona Pop; Foto: Dragos Cristescu
Continuare in editia tiparita